Demisie în Polonia din cauza școlarilor ucraineni

Viceministra educației, Janna Mucha, și-a anunțat demisia în cadrul unei reuniuni a echipei ministerului care se ocupă de integrarea școlară a copiilor ucraineni, relatează wyborcza.pl. Publicația citează mai mulți reprezentanți ai unor ONG-uri potrivit cărora politiciana a luat această decizie din cauza eșecului guvernului în implementarea programului „Școală pentru toți”. Acesta a fost conceput pentru a ajuta școlile să integreze copiii cu statut de refugiat. Copiii ucraineni constituie cel mai mare grup din acest program. Aproximativ 200.000 dintre ei studiază în peste jumătate din cele 22.000 de școli ale Poloniei.

Articolul vorbește despre dificultatea profesorilor care trebuie să se descurce singuri să găsească soluții de predare copiilor care au suferit traume de război. Tot dascălii sunt cei care pregătesc elevii pentru orele interculturale.

„Există doar aproximativ 200 de asistenți interculturali care vorbesc limba maternă a copiilor refugiați în întreaga țară. Aceștia îi ajută pe profesori să comunice cu părinții sau acționează ca mediatori în rezolvarea conflictelor dintre colegi.”

Programul „Școală pentru toți”, planificat pentru trei ani, din 2024 până în 2027, ar trebui să abordeze aceste provocări. Încă din ianuarie 2025 ar fi trebuit alocate 500 de milioane de zloți, aproximativ 118 milioane de euro pentru plăti asistenți interculturali și traininguri profesorale pentru predarea către copiii care au trecut prin traumă.

Cu toate acestea, după alegeri, proiectul încă nu a fost inclus pe ordinea de zi a guvernului.

Polonia: Oamenii bolnavi au nevoie de o comunitate, nu de o piață

Dreptul la sănătate, nu la un abonament, este titlul unui editorial din magazynkontakt.pl.

Oamenii bolnavi au nevoie de o comunitate, nu de o piață. Dar piața nu va abandona o afacere atât de profitabilă fără luptă. Este o industrie gigantică care nu va sta deoparte în fața interferențelor în libertatea” sa, scrie autorul editorialului care critică încercarea de privatizare a unor părți a sistemului de sănătate.

„Ar trebui pur și simplu să naționalizăm sistemul privat de sănătate(…) Stomatologia este cel mai vizibil exemplu al modului în care arată protecția sănătății atunci când este lipsită de un sistem public funcțional. Asta se întâmplă când sănătatea devine o marfă.”

Editorialul remarcă că „se creează un spațiu de neprevenție, excluziune, disperare, datorii și îngrijire fragmentară sau deloc.  În loc să învățăm din asta, permitem ca privatizarea altor domenii ale medicinei să continue.”

„Starea sănătății noastre nu ne afectează doar pe noi, ci și familiile noastre, munca noastră, vecinii noștri și sistemele de politici publice. Accesul la asistență medicală este, prin urmare, atât un drept fundamental al omului, cât și lubrifiantul întregului mecanism social, fundamentul funcționării sale. De aceea, nu ar trebui să depindă de profunzimea portofelului cuiva.”

Bulgaria va crește numărul de case obligatorii

Bulgaria este singura țară din Uniunea Europeană în care învățământul obligatoriu se termină la clasa a VII-a, iar Ministerul Educației intenționează să extindă acest termen, relatează vesti.bg.

Ziarul în citează pe ministrul educației și științei, Krasimir Valchev, care a deschis prima discuție publică pe această temă.

„Au trecut nouă ani de la intrarea în vigoare a Legii învățământului preșcolar și școlar, deci avem suficient timp pentru a analiza rezultatele pozitive și negative”, a declarat ministrul.

Bulgaria este și singura țară din Uniunea Europeană și dintre țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în care învățământul primar se termină după doar 7 ani. Orele de studiu în ciclul primar de învățământ din Bulgaria reprezintă doar 55% din media europeană: 4200, față de 7600.

Potrivit ministrului educației, finalizarea învățământului primar la doar 13-14 ani îi pune pe elevi și familiile acestora în situația de a face alegeri serioase prea devreme.

Limba letonă, vedeta Festivalului de Folclor de la Riga

Festivalul Internațional de Folclor Baltica a debutat la Riga, scrie lsm.lv. Evenimentul va dura patru zile și va reuni peste 3.000 de participanți.

Tema de anul acesta este limba ca bogăție culturală și tradițională. Se acordă atenție diferitelor sale dialecte, sunete și caracteristici. „Această (temă, n.r.) înseamnă onorarea a tot ceea ce are legătură cu limba letonă, precum și sărbătorirea faptului că, deși avem o singură limbă letonă, aceasta nu este peste tot la fel, sună diferit în diverse locuri și e bogată în caracteristici locale. Trebuie să încercăm să păstrăm ceea ce a rămas în dialecte, chiar dacă uneori o putem face doar grație cântecului,” spune organizatoarea evenimentului.

Festivalul include peste 30 de concerte, ateliere și seri de povestiri.

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Marcin  BROZEK, Polonia

Filip WALICKI,  Polonia

Rostislava RUSEVA, Bulgaria

Aļina KAMINSKA, Letonia