februarie18 , 2025

Negocierile din umbră pentru Ucraina ies la lumină. Un expert român anunță data la care s-ar putea semna acordul de pace

Related

Share


Politologul Radu Albu Comănescu, lector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și director-adjunct al Biroului pentru Relaţii Internaţionale al Facultăţii de Studii Europene, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum ar putea decurge negocierile pentru Ucraina și când s-ar putea semna pacea mult așteptată.

Putin (stânga) și Trump ar urma să se întâlnească în curând. FOTO: EPA

Putin (stânga) și Trump ar urma să se întâlnească în curând. FOTO: EPA

Din
start, el vorbește despre diferența care ar trebui făcută între
negocierile din perioada de început a războiului și cele din
prezent. În prima parte ar fi vorba despre negocieri neoficiale sau cel mult semioficiale, dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe.


„Părerea
mea este că va trebui să facem diferența între negocierile din
perioada de început a războiului și cele din ultima perioadă.
Primele s-au purtat neștiind comportamentul celor doi actori pe
teren și atunci, evident, negocierile aveau un conținut ridicat de
mediere. Mai cu seamă cele din septembrie 2022, când administrația
Biden se temea că Rusia ar putea folosi o armă nucleară tactică.
Discuțiile de atunci au avut ca scop să prevină folosirea armelor
nucleare, într-un conflict în care Europa ar fi plătit un preț
extraordinar de mare. Ulterior, după ce s-a văzut că liniile roșii
trasate de Rusia nu corespund acelor fantasme sau proiecții
occidentale care aveau în prim plan sentimentul că Rusia va folosi
armele nucleare, din acest moment avem de-a face cu o schimbare de
conținut și probabil și o raportare diferită la Rusia. Asta
înseamnă că dacă anterior discuțiile și medierea aveau ca scop
principal reducerea agresivității Rusiei, de acum negocierile, așa
cum se pare că deja au început, vin deja cu un conținut, cu o
structurare pe puncte care să convină celor două părți”,
spune
profesorul clujean.

Cum au „lucrat” americanii

În
același timp, primele negocieri au fost purtate îndeosebi pe canale
neoficiale sau secundare. Atunci, jurnaliștii postului american de
televiziune NBC News au aflat că foşti oficiali americani s-au
întâlnit cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov. Printre ei și
cunoscutul Richard Haass, fost diplomat american de top şi
preşedinte demisionar al Consiliului pentru Relaţii Externe, dar şi
doi foşti consilieri ai Casei Albe. Luat prin surprindere,
purtătorul de cuvânt al Casei Albe pe chestiuni de securitate
naţională, John Kirby, a recunoscut că avea informații despre
aceste tatonări, însă a ținut să precizeze că nu au fost
inițiate de președintele Joe Biden.

Practic,
acele contacte au făcut parte din așa-numitul „track two” al
diplomației, canalul 2. Prin acest track two, autoritățile
statelor respective fac tatonări utile privind disponibilitatea
celuilalt de a face pași spre o anumită înțelegere, dar fără o
implicare oficială. Există și un alt canal de negicieri,
semioficial: canalul 1,5, care implică deja trimiterea unor experți,
foști diplomați și foști demnitari, dar care în acesl moment nu
ocupă neapărat poziții publice oficiale.


„Iată
de ce aș face în primul rând o deosebire între negocierile care
au avut loc, într-adevăr, mai puțin pe canalele oficiale și cele
care implică delegații oficiale. Și îmi aduc aminte de o
delegație a celor de la Council on Foreign Affairs american, condus
de Richard Haas, care au avut loc undeva prin sfârșitului 2022.
Acei diplomați americani s-au dus să negocieze cu Rusia cu titlul
personal. Exact la fel cum s-a negociat la Oslo pe tratatul de pace
între israelieni și palestinieni, pornind deci din sfera privată,
ca apoi să fie susținut de organele, de stat. O asemenea deplasare
era menită să arate că există canale de comunicare, că
ostilitatea nu este atât de mare și că, evident, posibilitatea de
a găsi un punct comun sau mai ales ceea ce se numea, sau ceea ce
Sun Tzu numește podul auriu, retragere practic de salvarea onoarei
pentru Rusia, putea fi găsit. Asta era atunc
i”, mai spune
profesorul.

Trump și metaforele

În
cele ce urmează, administrația Trump pregătește negocieri
importante cu cele două combatante, Rusia și Ucraina. Ar fi vorba
în principiu despre discuții la o masă în trei, dar diplomații
americani au și alte variante.


„Într-adevăr,
Trump declarase că va încheia acest război în 24 de ore, ceea ce,
bine, era o declarație mai degrabă metaforică. Anterior, perioada
s-a întins la 100 de zile și apoi chiar la 6 luni. Aceste 100 de
zile, 6 luni, au practic o structură, ca să spun așa, în spate,
nu sunt vorbe goale, în sensul în care, pe această cronologie, s-a
construit un plan de negociere care privește următoarele date”
,
explică expertul.

Discuțiile
ar porni de la realitatea că Ucraina nu va deveni membru NATO, cel
puțin în următoarele decenii. De altfel, acest lucru era cât se
poate de clar și în timpul administrațiilor anterioare din SUA,
pentru că nici măcar Joe Biden sau Barack Obama nu au avut niciun
un moment în vedere acceptarea Ucrainei în alianță.

Condițiile care ar putea să stea la baza păcii


„Cert
e că Ucraina nu va deveni membru NATO și își va declara
neutralitatea. Doar că interdicția aderării la NATO va fi practic
oficializată de unul din summit-urile NATO care vor urma, probabil
mai degrabă după încheierea păcii decât înainte. Acest aspect
este încă o dată negociabil în funcție și de ce dorește
fiecare din cele două părți. În schimb, Ucraina va deveni un
membru al Uniunii Europene până în 2030. Pe de altă parte,
Uniunea Europeană își va asuma obligațiile reconstrucției
postbelice a țării. Pe de altă parte, Ucraina, cu un soi de punct
3 aș spune, nu își va reduce dimensiunea armatei iar americanii
vor continua să susțină modernizarea forțelor militare ucrainene.
Aici vor fi avantajate Statele Unite, care vor avea ca bonus și o
piață de vânzare. Tipic Donald Trump, dacă ne gândim la stilul
său de a tranzacționa orice
”, susține profesorul.

Dar
asta nu este tot. În continuare, Ucraina se va obliga să nu încerce
să obțină înapoi prin forță teritoriile deja ocupate de Rusia.
Lucru care nu exclude posibilitatea ca Ucraina să recupereze
ulterior aceste teritorii, dar exclusiv pe cale diplomatică, după o
ipotetică schimbare de regim la Moscova.


„Alte
prevederi care au scăpat sau au ajuns poate nu întâmplător să
răsufle înainte negocierilor ar fi că Ucraina se va reține, de
pildă, să folosească orice fel de presiune militară și
diplomatică asupra Rusiei pentru a redobândi teritoriile ocupate.
Ceea ce foarte probabil înseamnă Crimeea, în primul rând, dar și
acest pod terestru care include oblasturile Lugansk și Donetsk,
precum și tot ceea ce construiește, practic, zona de ocupație din
sud-estul Ucrainei. Dar, totodată, Ucraina nu va recunoaște
suveranitatea Rusiei asupra acestor teritorii. Și atunci, practic,
avem un spațiu temporal în care, probabil, populația din zona
respectivă sau un regim rus mai favorabil ori poate o nouă antantă
ruso-ucraineană să gestioneze problema în comun și să decidă ce
se va întâmpla pe viitor cu aceste teritorii. Dar, deocamdată,
cel puțin până la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană,
asemenea, pretenții teritoriale ale Kievului nu vor fi emise
”,
adaugă expertul.

Ce concesii așteaptă Rusia

Evident,
în planul de negociere american sunt incluse și discuțiile privind
ridicarea unor sancțiuni care au fost impuse Rusiei. Nu întâmplător,
în Uniunea Europeană se vorbește deja despre ridicarea
interdicției de a importa gaz rusesc. Potrivit Financial Times, oficialii europeni iau în calcule reluarea vânzărilor de gaz rusesc prin conducte către țările Uniunea Europeană. Decizia ar duce la scăderea prețurilor uriașe ale energiei în Europa, dar este văzută și ca parte a unui potențial acord de încheiere a războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Ce-aș
mai putea spune e că au fost introduse și sancțiunile în
negociere. Evident, Rusia dorește să scape măcar de oparte din
sancțiuni și am văzut acum că avem exact aceleași țări care
consideră că nu pot trăi fără mama Rusie, adică fără gazele
Rusiei. Vorbesc în primul rând de Germania, ceea ce este o lovitură
foarte urâtă adusă diplomației germane și credibilității pe
care această țară o mai are în Europa și în lume. Aceste
sancțiuni, adică o bună parte din aceste sancțiuni vor fi
ridicate imediat după încheierea acordului, iar altele, dacă e să
ținem cont de ceea ce propun americanii, ar urma să fie ridicate în
decurs de trei ani, totul depinzând de respectarea, de către Rusia,
a parametrilor acordului de pace. Și atunci, de pildă, restricțiile
pe importul de energie rusească în Uniunea Europeană pot fi
ridicate. Pe de altă parte, prin vânzarea gazului rusesc în
Uniunea Europeană se vor percepe unele taxe care vor merge către
reconstrucția ucraineană
”, subliniază Radu Albu.

De
asemenea, Ucraina ar urma să facă o serie de concesii pentru
minoritatea rusă, una foarte numeroasă. Acest lucru ar fi devenit
oricum realitate, pentru că una dintre obligațiile oricărui stat
care vrea să facă parte din Uniunea Europeană este să asigure
condiții și să protejeze toate minoritățile, adică una dintre
valorile europene.

Unde se poticnesc discuțiile

În
schimb, Rusia ar avea rezerve să accepte un contingent militar
format din trupe NATO care să se asigure că acordurile de pace nu
vor fi încălcate. Aici va fi, anticipează Radu Albu, mult de
negociat.

Radu Albu Comanescu

Radu Albu Comanescu


„Ce
nu a prins până acum și încă se discută, în condițiile în
care Rusia nici nu vrea să audă de așa ceva este vorba de prezența
unui contingent militar într-o zonă tampon. Evident, depinde foarte
mult și în ce zonă și depinde de poziționare, dar și de
compoziția acestui contingent. De pildă, rușii ar fi foarte
mulțumiți ca soldații care sunt implicați să fie maghiari și
slovaci sau din națiunile pro-ruse. Germania a venit cu o idee, pe
un canal diplomatic 1,5, deci semioficial. Este vorba de Wolfgang
Ischinger, care multă vreme a fost președintele Conferinței de
securitate de la München. El a venit cu o idee pe care unii o
consideră absolut halucinantă, anume ca soldații care ar trebui
să mențină pacea, mai ales aproape de linia frontului, să fie
chinezi, coreeni, deci forțe evident favorabile Rusiei. Și pe ideea
venind din partea unui german, care a avut un rol atât de proeminent
în relațiile internaționale timp de un deceniu, ridică foarte
multe semne de întrebare cu privere la cât de dedicată unei păci
care să asigure securitatea în estul Europei, este Germania și în
acest moment
”, evidențiază Albu.

Următorul
pas după ce americanii au transmis aceste idei rușilor va fi
organizarea unei prime întâlniri la cel mai înalt nivel între
Donald Trump și Vladimir Putin, pentru a negocia fiecare dintre
aceste puncte.

Calendarul negocierilor: pacea ar putea fi semnată pe 9 mai


„Din
câte am înțeles, programul de negocieri ar fi o întâlnire,
într-adevăr, sau un apel telefonic între Putin și Trump cel
târziu la începutul lunii februarie. După ce americanii vor lua
temperatura Kremlinului, undeva în a doua jumătate a lui februarie,
ar urma să existe o întâlnire și cu ucrainenii. Și atunci, pe
baza acestei medieri, să poată exista undeva o întâlnire între
Trump, Zelenski și Putin în prima jumătate a lunii martie, din nou
cel târziu. Chiar dacă această întâlnire ar avea loc nu
neapărat trilateral, cât de două ori bilateral, în format
Trump-Putin, Trump-Zelenski. Pentru că Zelenski a refuzat să se
întâlnească cu Putin pentru orice negociere. Și atunci, luna
martie ar putea fi o perioadă cheie pentru acceptarea acestui plan
de pace”
, punctează expertul.

Din
acel moment, negocierile de pace ar urma să se intensifice, într-un
caz ideal, pentru a pune capăt masacrului din Ucraina, speră Donald
Trump.

În
funcție de cum va fi aprobat de către ucrainieni și de ruși
acest parcurs de negociere propus de americani, vor putea continua
negocierile sau se poate intra chiar într-un proces asidu de
negocieri. Pentru că se propune data de 20 aprilie, adică de
Paște, ca dată a unui armistițiu pe front. Aici întrebarea este
dacă armistițiul va fi respectat de ambele părți și pe toată
lungimea frontului. Încheierea războiului și semnarea păcii ar fi
prevăzută, cel puțin așa și-ar dori americanii, pe data de 9
mai. Ar fi o simbolistică americană ce ar corespunde împlinirii a
80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cel puțin așa și-ar dori Trump și negociatorii americani”
, conchide Radu Albu Comănescu.

UE va avea rol deorativ la negocieri, dar va duce greul reconstrucției Ucrainei

Uniunea Europeană sau China ar putea contribui la acest proces de pace, însă administrația Trump nu are încredere deplină în ele și nici nu și-ar dori să le acorde un rol important. În atare situație, Uniunea Europeană va avea mai degrabă un rol decorativ, ceea ce arată și faptul că și-a pierdut enorm din greutate în ultimii ani.

„Uniunea Europeană va avea în principiu un rol mai degrabă decorativ. Uniunea Europeană va primi un loc la masa negocierilor, dar în niciun caz un rol prea important. Europenii vor primi cumva din politețe un loc, dar scaunul lor va fi undeva la marginea mesei. La ce mă refer? Uniunea Europeană poate să contribuie
într-adevăr la reconstrucția postbelică a Ucrainei. Asta înseamnă
investiție economică post-factum. Și atunci avem o chestiune de
genul, Uniunea Europeană are dreptul să rămână la masă, dar nu pentru că în acest moment ar fi entitatea care a șlefuit sau a trasat principiile de pace în
Ucraina. Deci va primi mai degrabă un rol din politețe din partea lor care au într-adevăr capacitatea militară să schimbe sistemul
geopolitic internațional. Pentru că Uniunea Europeană în loc să fie unită e mai divizată ca oricând între blocul vestic și cel estic
”, încheie Radu Albu Comănescu.



Citeste tot articolul

Sursa & Foto Credit- “adevarul.ro”

Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. Nu suntem raspunzatori pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com
Termeni si conditii: https://www.acunews.ro/termeni-si-conditii-pentru-acu-news/

spot_imgspot_img