În urmă cu un secol, Honoré de Balzac a scris o lucrare despre „Patologia vieții sociale” (fr. Pathologie de la vie sociale, 1833-1839), care conține trei eseuri „Tratat despre viața elegantă”, „Teoria mersului” și „Tratat despre excitantele moderne”. Încă de la primele preocupări literare, Balzac s-a aratat interesat de problemele societății timpului său. Așa cum individul poate suferi de anumite boli trupești și/sau sufletești, tot așa și societatea în care trăiește prezintă anumite suferințe sociale și/sau morale. În mod analog, starea societății în mijlocul căreia trăim – susține Balzac – ne influențează până la schimbarea nevoilor, a preferințelor, a obiceiurilor, a atitudinilor și a comportamentului.
Una dintre bolile de care suferă clasa politică românească (elitele politice) este autonomizarea și oligarhizarea în raport cu cetățenii pe care îi reprezintă în structurile politico-administrative deliberative (Parlament, Consilii Județene, Consilii Locale) sau în cele executive (Guvern, agenții guvernamentale, servicii deconcentrate ale ministerelor pe plan local). Tendința unei elite spre autonomizare și oligarhizare în raport cu masa (poporul) este oarecum normală din punct de vedere sociologic, decurge din statutul de minoritate conducătoare, dar este facilitată și de lipsa de participare…
Citeste tot articolul
Sursa & Foto Credit- “www.ziaruldeiasi.ro”
Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. Nu suntem raspunzatori pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com