Singurul mod în care Ucraina poate stopa Rusia. România face parte din ecuație: „Ar fi cel mai mare câștig și pentru NATO”

Ucraina se află într-o situație delicată pe front, iar tot mai mulți experți militari avertizează că nu poate câștiga singură în fața Rusiei. Politologul Vladimir Socor spune că există însă o cale în care Ucraina poate câștiga, dar pentru asta e nevoie să fie primită în NATO și ajutată.

Volodimir Zelenski și Joe Biden – UKRAINIAN PRESIDENTIAL PRESS SERVICE

Pe
22 februarie 2022, Federația Rusă invada Ucraina, în pofida
garanțiilor care au venit anterior de la Moscova că nu urmează un
război. De atunci, în total au murit probabil sute de mii de
oameni, militari din ambele armate, dar și civili, iar Ucraina a
fost distrusă.

Toate
acestea ar fi putut fi prevenite de SUA și de aliați dacă ar fi
acceptat Ucraina în NATO. De atunci, ucrainenii au cerut în
repetate rânduri să fie acceptați în alianță, dar răspunsul a
fost de fiecare negativ.

E
cea mai mare eroare a Occidentului, susține Vladimir Socor,
analistul geopolitic devenit celebru de pe vremea când era una
dintre cele mai ascultate voci de la Radio Europa Liberă, unde a
anunțat căderea comunismului și sfârșitul regimului Ceaușescu.
Arc peste timp, azi, Socor este unul dintre cei mai cunoscuţi
analişti politici ai fundaţiei Jamestown şi Eurasia Daily Monitor, specializat în problemele Europei de Est.

Promisiuni fără orizont

Anii
au trecut, oportunitatea a fost irosită de aliați, iar Ucraina nu
face parte nici azi din NATO și din Uniunea Europeană. Evident, au
fost invocate motive reale – corupția endemică din Ucraina,
problemele mari cu justiția, lipsa reformelor, dar aliații ar fi
putut cel puțin să ofere garanții ferme de securitate acestei
țări.

În
ceasul al 13-lea, NATO și-ar putea deschide porțile, teoretic,
pentru Ucraina. E cel mai important demers al președintelui
Volodimir Zelenski, care se află în prezent în SUA, unde a
prezentat un „plan al victoriei” și a purtat discuții
importante, inclusiv cu președintele Biden. De atfel, potrivit The Wall Street Journal, oficialii americani au calificat planul drept o „pledoarie reambalată” pentru mai multe arme și ridicarea restricțiilor privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, iar administrația președintelui Joe Biden și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la planul președintelui ucrainean, considerându-l insuficient de detaliat.

Ca
de fiecare dată, Ucraina a primit promisiuni cu privire la
susținerea militară, în condițiile în care nu este mai puțin adevărat că SUA și ceilalți aliați au furnizat Kievului arme în valoare de peste 100 de miliarde de dolari și
sume importante de bani. Fără acest sprijin, Ucraina ar fi colapsat. Însă marea cerere a lui Zelenski rămâne legată de acceptarea țării sale în NATO. Dar,
deocamdată, în pofida declarațiilor încurajatoare, nu este foarte
clar când anume ar putea deveni parte a alianței.

NATO, un vis frumos pentru Ucraina

Problema cea mare este că atâta timp cât vor fi ținuți în afara NATO, ucrainenii vor rămâne la cheremul Rusiei, crede Vladimir
Socor. Deși au existat state care au făcut apel ca Ucraina să fie
primită, există în continuare țări care refuză. Și nu este
vorba atât de Ungaria sau Slovacia, cum s-ar pute crede, cât de SUA
și Germania, adică cel mai important stat din NATO și unul dintre
cele mai importante, astfel încât cuvântul lor cântărește
enorm.

România
este și ea parte a ecuației, dar Bucureștiul a transmis deja că
este de acord cu aderarea Ucrainei la NATO și UE. Totul este însă
blocat, pentru că, pentru ca o țară să fie admisă, e nevoie de
acordul membrilor în unanimitate.

„Ucraina
ar fi fost cel mai mare câștig geopolitic pentru NATO și ar fi
trebuit să fie admisă încă de când și-a manifestat această
dorință, din anii 90, când președintele Kucima a transmis acest
mesaj. Noi știm că NATO ia decizii numai cu acordul comun al
tuturor alianților. SUA și Germania se opun vehement. Și acum, dacă s-ar lua decizia, ar fi un mare câștig”, spune
Socor.

El
a exprimat și motivele pentru care aceste țări nu vor să dea undă
verde Ucrainei.

„Scopurile
formulate de administrația Biden, de la început și până astăzi,
că nu s-au schimbat, au fost să îmbunătățească
poziția Ucrainei la eventuale negocieri de pace. Deci nu să ajute
Ucraina să câștige, dar să îmbunătățească poziția Ucrainei
la eventuale negocieri de pace și să aștepte pentru convocarea
unei eventuale conferințe de pace, atunci când poziția Ucrainei se
va mai întări. Dar această strategie a fost formulată în
situația în care Rusia deja stăpânea teritorii întinse din
Ucraina. Iar orice aranjament de pace, conferință sau alt
aranjament de pace, presupunea înghețarea liniilor de fronte
existente, care tăiau de-a curmezișul teritoriului Ucrainei. Implicit se avea în vedere o împărțire teritorială a Ucrainei. Administrația Biden nu a formulat aceste scopuri în mod explicit,
dar ele puteau fi deduse cu claritate din retorica publică a
administrației Biden”, mai spune Socor.

Aliații se tem de un război devastator cu Rusia

El
vorbește despre faptul că există multe voci în SUA care cer ca
Ucraina să fie abandonată și împărțită. Și nu este vorba doar
de Donald Trump și de apropiații săi republicani, susține
Vladimir Socor.

„Un
număr de analiști și comentatori influenți și importanți
conectați la administrația Biden în Washington au propus în mod
deschis o împărțire a Ucrainei, sugerând modelul Coreea din anii
1950-1953, modelul Germania din 1945-1989 și modelul Cipru din 1974
încoace. Toate aceste modele erau invocate ca eventoare precedente
sau argumente în favoarea unei înțelegeri cu Rusia în acești
termeni”, punctează expertul.

Deși
foarte mulți experți avertizează că Rusia ar putea declanșa un
război nuclear care ar duce la distrugerea lumii, Vladimir Socor
crede că se exagerează.

„Administrația
Biden a fost și rămâne în continuare dominată de un șir de
temeri. Mai prozaic spus, frica de război nuclear pe care
conducătorii administrației Biden, în fruntea chiar cu
președintele, o mărturisesc din când în când. Rusia nu
mărturisește această frică și probabil că nu o are, dar
administrația Biden nu numai că o mărturisește, dar o etalează.
E vorba de frica de război nuclear, e o frică. O a doua frică este
frica, paradoxal, frica de victoria Ucrainei, care în viziunea
administrației Biden ar destabiliza Rusia și ar duce eventual la
răsturnarea lui Vladimir Putin de la putere”, adaugă el.

Vladimir
Socor crede că în acest caz NATO ar trebui să treacă peste
prevederea care blochează acceptarea Ucrainei, anume că un stat
aflat în război nu poate fi admis în alianță. El descrie un
scenariu sumbru, pentru cazul în care Ucraina va rămâne în afara
NATO. Afectate vor fi în primul rând țările din flancul estic al
NATO, inclusiv România. Aceste țări ar putea ajunge să se
învecineze cu Rusia. În același timp, Ucraina ar putea fi
transformată într-o ruină, iar costurile reconstrucției să
depășească capcitatățile financiare ale aliaților. 

Tragediile prin care trece Ucraina

„Știm
toți că aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei este ocupat de
Rusia, ceea ce reprezintă în sine o situație catastrofală. Dar
mai sunt și alte dimensiuni. În primul rând dimensiunea
demografică. Ucraina este în curs de a pierde, după estimările
generale, aproape o treime din populația pe care a avut-o înainte
de război. Deci Ucraina pierde aproape o treime din populația pe
care o avusese înainte de 2014. Și anume, sunt vreo 6 milioane sau
cel puțin 6 milioane de refugiați ucrainieni înregistrați pe
teritoriul Uniunii Europene. Numărul real este însă cu siguranță
mult mai mare, pentru că sunt și unii refugiați neînregistrați.
Și vorbim de cel puțin șase milioane numai pe teritoriul Uniunii
Europene, fără a pune la socoteală și alte țări. Deci asta este
o altă pierdere”, mai spune Socor.

Dar
nu numai atât. Ucrainenii mai au și alte probleme demografice.
Dimensiunea socială este una imensă.

„A
doua pierdere, ucrainienii rămași în teritoriile ocupate de către
Rusia. O a treia categorie, ucrainieni duși, forțat sau neforțat
pe teritoriul Rusiei, în interiorul teritoriului Rusiei. Încă o
categorie pe care trebuie să o punem în calcul, victimele de
război. Cei care au murit în război, și militari și civili, și
cei care au fost răniți grav în război, și, ca urmare,
pierderile de natalitate, pe care le va suferi Ucraina după
încetarea războiului. Punând în calcul toate aceste categorii de
populație, Ucraina va pierde aproape o treime din populația ei”,
completează expertul.

Catastrofă demografică

Tragedia
Ucrainei este chiar mai mare de atât. Culmea, de această hemoragie
demografică a Ucrainei va beneficia Rusia, care va câștiga
populație. Practic, populația Rusiei a crescut artificial cu câteva
milioane de oameni, doar prin anexarea celor trei oblasturi
ucrainene.

„Să
ne gândim și că mulți ucrainieni sunt rămași în teritoriile
ocupate sau, eventual, transplantați în Rusia, vor fi
deznaționalizați și rusificați. Deci și din acest punct de
vedere, Ucraina va pierde populație, iar Rusia va câștiga
populație. Din punctul de vedere al Rusiei, care suferă de deficit
de forță de muncă, pentru ruși este preferabil să recruteze
forță de muncă ucraineană decât forță de muncă provenită din
fosta Asie centrală sovietică. Cei veniți de acolo în Rusia duc
la tensiuni sociale, sunt mai puțin productivi, dar ucrainenii luați
din Ucraina și puși să lucreze în Rusia deja cunosc sau vor
învăța limba rusă foarte ușor, se vor adapta, vor fi integrați,
vor fi asimilați cu ușurință, nu vor conduce la tensiuni sociale.
Deci pentru Rusia este un mare câștig de forță de muncă. Mai
ales că ucrainii din răsăritul Ucrainei, care până la urmă vor
lucra pentru Rusia ca forță de muncă, provin din acele regiuni
industrializate de Ucraine. Deci sunt forță de muncă calificată”,
mai explică Socor.

Și
deși s-a vorbit mult la începutul războiului despre faptul că
teritoriile ocupate și cele vizate de ruși sunt extrem de bogate în
resurse naturale, nu se știe cu exactitate cât ar valora acestea.
Fără aceste resurse, Ucrainei îi va fi foarte greu să își
repună pe picioare economia ruinată de război.

„O
altă dimensiune care este rareori conștientizată în străinătate,
adică în afara Ucrainei, este aceea că Ucraina pierde principalele
ei resurse economice. Acestea sunt concentrate în mare parte în
teritoriul ocupat de ruși. Anume, cărbunele în Donbass, resurse
uriașe. De asemenea, industria metalurgică și chimică din Ucraina
sunt concentrate în Donbass, iar acestea erau înainte de război
principalele industrii de export. Cea mai mare centrală nucleară
din Europa, cea din Zaporojie, se află tot în teritoriul ocupat de
ruși. Și să nu uităm faptul că mari suprafețe de teren agricol,
terenuri de cea mai înaltă calitate având cel mai bun cernoziom au
rămas în teritoriul ocupat de Rusia. Acum Rusia strânge recoltele
de acolo și le exportă prin Marea Neagră”, mai spune Socor.

În
plus, Ucraina a pierdut accesul la mai multe porturi importante și
practic a rămas cu un singur port sau un complex de trei porturi,
cele din Odesa și din jurul Odesei, cu un singur culoar de navigație
prin Marea Neagră. Deci Ucraina pierde resursele economice cele mai
importante, dacă nu recuperează aceste teritorii. Asta înseamnă
că îi va fi extraordinar de greu să își refacă economia după
încetarea războiului”, punctează Vladimir Socor.

Cine este Vladimir Socor

Vladimir Socor este membru senior al Fundației Jamestown din Washington și al publicației sale emblematice, Eurasia Daily Monitor (din 1995 până în prezent), unde scrie articole analitice. Un expert recunoscut internațional, cu expertiză în fostele țări guvernate de sovietici din Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Este considerat expert în probleme de securitate regională, conflicte secesioniste și politici și programe NATO. Socor este specializat în spaţiul est-european, cu precădere pe problemele politice şi conflictele etnice din fostele republici sovietice şi aşa-numitele „conflicte îngheţate“ din zonă.

Vladimir Socor este invitat frecvent la conferințe politice din SUA și Europa. Este lector obișnuit invitat la Colegiul de Apărare NATO și la Programul Mării Negre al Programului de Securitate Națională al Universității Harvard (Școala de Guvernare JFKennedy). Vladimir Socor a fost anterior analist la Radio Free Europe/Radio Liberty Research Institute (1983-1994). Este cetățean al Statelor Unite și trăieşte de mai bine de 40 de ani în Washington şi la München.