Preşedintele Finlandei îndeamnă Occidentul să ridice restricţiile privind armele cu rază lungă de acţiune pentru Ucraina
Preşedintele finlandez Alexander Stubb consideră că puterile occidentale, inclusiv Statele Unite, ar trebui să ridice restricţiile privind utilizarea de către Ucraina a armelor furnizate de Occident pentru lovituri cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Rusiei.
Într-un interviu acordat The New York Times, Stubb a îndemnat aliaţii din Occidentul global, inclusiv SUA, „să permită Ucrainei să lupte fără o mână legată la spate” şi să ridice restricţiile privind loviturile cu rază lungă de acţiune.
„Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, începând cu finanţarea, începând cu muniţia, începând cu vehiculele şi, de asemenea, permiţând Ucrainei să folosească armele aşa cum doreşte, atâta timp cât este în legitimă apărare şi în cadrul normelor internaţionale”, a adăugat el.
Iranul neagă că ar fi sprijinit Rusia în invazia împotriva Ucrainei
Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a susţinut pe 23 septembrie, în marja Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, că ţara sa nu a sprijinit niciodată invazia Rusiei în Ucraina şi a negat furnizarea de rachete balistice Rusiei, relatează The Guardian.
Washingtonul a confirmat, la 10 septembrie, relatările anterioare ale mass-media potrivit cărora Rusia a primit transporturi de rachete balistice iraniene cu rază scurtă de acţiune Fath-360. Cu o zi înainte, Iranul a negat că ar fi livrat rachete balistice Rusiei, susţinând că rapoartele în curs erau „război psihologic”.
Rusia nu este în măsură să rescrie dreptul mării – reprezentantul Ucrainei la Haga
Anton Korynevych, agent al Ucrainei şi ambasador itinerant al Ministerului de Externe al Ucrainei, a articulat poziţia Kievului în timpul audierilor orale la Tribunalul de Arbitraj de la Haga cu privire la drepturile Ucrainei în Marea Neagră, Marea Azov şi strâmtoarea Kerch, scrie Ukrainska Pravda.
Observând că Ucraina prezintă dovezi ale numeroaselor încălcări ale dreptului maritim de către Rusia, Korynevych a subliniat că „Rusia nu are dreptul să rescrie dreptul mării”.
El a menţionat că Rusia susţine că toţi cei 37 600 km² din Marea Azov sunt ape interne, care nu sunt acoperite de Convenţia ONU privind dreptul mării.
Zelenski: următoarele luni vor fi „decisive” în războiul cu Rusia
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat pe 23 septembrie că următoarele luni vor fi „decisive” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Vorbind la ceremonia de decernare a premiilor American Academy of Achievement din Washington D.C., el a subliniat necesitatea ca aliaţii Ucrainei să acţioneze mai rapid pentru a defini rezultatul conflictului. Zelenski a avertizat că „nu avem mult timp” şi că, dacă nu se acţionează decisiv, războiul ar putea influenţa următoarele decenii.
Zelenski a început o vizită de aproape o săptămână în SUA, unde urmează să prezinte „planul său de victorie” preşedintelui Joe Biden, altor lideri politici, precum Donald Trump şi Kamala Harris, şi membrilor Congresului. De asemenea, va participa la Adunarea Generală a ONU şi va avea întâlniri cu lideri mondiali.
Planul său vizează încheierea războiului cu sprijinul partenerilor internaţionali, fără a depinde de cooperarea Rusiei. Oficialii americani au declarat că au luat cunoştinţă de elementele planului şi au exprimat încrederea că acesta poate funcţiona.
SBU anunţă dejucarea unei reţele ruseşti care planifica o ”preluare violentă a puterii în Odesa”
Pe 23 septembrie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că a neutralizat un “grup de luptă” care opera sub ordine ruseşti şi care pregătea o “preluare violentă a puterii în Odesa.”
Iniţial, grupul a plănuit să captureze clădiri administrative şi instituţii de stat la începutul invaziei ruse, însă, după ce invazia a început să întâmpine dificultăţi, a fost instruit de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) să rămână în umbră şi să aştepte instrucţiuni ulterioare.
Grupul a fost reactivat vara trecută, dar a fost expus de SBU. Liderul grupului, un bărbat de 49 de ani care a trăit anterior în Crimeea, a fost reţinut împreună cu “mâna sa dreaptă.” În timpul operaţiunii, SBU a descoperit 70 de arme de foc cu miră optică, muniţie, armuri, căşti şi alte echipamente tactice.
SBU a raportat că liderul grupului reuşise să recruteze “peste douăzeci” de persoane, toate fiind acum sub investigaţie. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, aceştia riscă până la 10 ani de închisoare.
Brigada 95 a Ucrainei anunţă o nouă breşă în graniţa rusă
Pe 23 septembrie, Brigada 95 de Asalt Aerian a Ucrainei a declarat că a reuşit să treacă printr-o altă secţiune a graniţei ruse.
Brigada a publicat un videoclip care ar arăta spargerea barierelor de inginerie, trecerea unităţilor de asalt aerian în Rusia şi primele confruntări în apropierea frontierei. Detaliile despre locaţia şi momentul atacului nu au fost divulgate.
Aceasta este a doua operaţiune de succes de pătrundere în graniţa rusă de la începutul operaţiunii din Oblastul Kursk al Rusiei. Ucraina a lansat incursiunea transfrontalieră în Kursk pe 6 august, capturând aproximativ 100 de aşezări şi peste 1.300 de kilometri pătraţi.
În ultimele săptămâni, Rusia a desfăşurat un contraatac în Oblastul Kursk, care a fost oprit pe 18 septembrie, conform armatei ucrainene. Unul dintre obiectivele incursiunii Ucrainei a fost forţarea Rusiei de a-şi regrupa forţele de pe frontul din Ucraina, în principal din sectorul Pokrovsk, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat că Moscova a mutat aproximativ 40.000 de soldaţi în Oblastul Kursk.
Brigada 79 a Ucrainei respinge un atac masiv rusesc lângă Kurakhove
Pe 22 septembrie, Brigada 79 Tavrian a Ucrainei a anunţat că a respins un atac “masiv” al forţelor ruse în sectorul Kurakhove, din Oblastul Doneţk.
Rusia desfăşoară atacuri intense în mai multe sectoare de pe frontul estic, încercând să pătrundă în apărarea Ucrainei către oraşele Pokrovsk şi Kurakhove.
În ultimele 24 de ore, trupele ucrainene au respins 28 de atacuri în sectorul Kurakhove, conform ultimelor actualizări ale Statului Major al Ucrainei. Brigada 79 a raportat o tentativă de breşă în liniile de apărare aproape de satul Kostiantynivka şi a publicat imagini ale atacului.
Se pare că atacul a implicat 20 de echipamente, inclusiv 14 vehicule blindate cu infanterie şi şase tancuri. Brigada a folosit artileria, dronele şi rachetele antitanc pentru a respinge asaltul, avariind un tanc rusesc şi distrugând două alte tancuri şi două vehicule blindate cu trupe.
Militarii ucraineni au observat în avans convoiul rus, iar brigada a subliniat că operarea dronelor de atac a oferit o oportunitate spectaculoasă pentru infanteria rusă de a fi neutralizată. Deşi au fost semne de stabilizare în jurul Pokrovsk, ofensiva rusă a crescut recent în apropierea oraşului minier Vuhledar.
Atacul rusesc asupra Zaporojie: 16 răniţi, inclusiv un adolescent
În noaptea de 23 septembrie, un atac rusesc asupra oraşului Zaporojie a dus la rănirea a cel puţin 16 persoane, inclusiv un băiat de 15 ani. Conform guvernatorului regiunii Zaporojie, Ivan Fedorov, atacul a provocat distrugerea parţială a unei clădiri de apartamente.
Surse de monitorizare au raportat utilizarea unei bombe aeriene ghidate în acest atac, ceea ce ar reprezenta prima utilizare a acestui tip de armament în Zaporojie. Fedorov a menţionat pe canalul său de Telegram că explozia şi resturile au deteriorat clădirile din apropiere şi au provocat un incendiu. Serviciile de urgenţă au intervenit rapid, iar persoanele rănite primesc îngrijiri medicale.
Departamentul de Poliţie din Zaporojie a raportat şase lovituri asupra oraşului. Bombardamentele aeriene ghidate sunt muniţii de precizie, cu un rang mai scurt decât rachetele, dar mult mai ieftine de produs. Aceste arme sunt lansate din avioane situate în teritoriul rus, în afara razei de apărare aeriană ucraineană.
Pierderile Rusiei în Ucraina depăşesc 640.000 de soldaţi
Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a raportat pe 23 septembrie că Rusia a pierdut 642.420 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale, pe 24 februarie 2022. Dintre acestea, 1.330 de pierderi au fost înregistrate doar în ultima zi.
Raportul detaliază şi pierderile materiale semnificative ale Rusiei, incluzând 8.784 de tancuri, 17.252 de vehicule blindate, 25.102 vehicule şi rezervoare de combustibil, 18.414 sisteme de artilerie, 1.197 de sisteme de lansare multiplu de rachete, 949 de sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 328 de elicoptere, 15.699 de drone, 28 de nave şi bărci, precum şi un submarin.
Zelenski vizitează o fabrică de muniţie din Pennsylvania şi le mulţumeşte muncitorilor pentru sprijin
Pe 22 septembrie, preşedintele Volodimir Zelenski a vizitat fabrica de muniţie Scranton din Pennsylvania pentru a le mulţumi personal muncitorilor care produc muniţii esenţiale pentru apărarea Ucrainei împotriva Rusiei. Întâmpinat de reprezentantul american Matt Cartwright, Zelenski a transmis un mesaj clar: „Vă mulţumesc. Şi avem nevoie de mai multe.”
Fabrica din Scranton, care produce obuze de artilerie de 155 mm, şi-a mărit producţia de la 24.000 la 36.000 de obuze pe lună pentru a răspunde nevoilor Ucrainei. Aceste obuze, utilizate în sistemele de obuziere, pot lovi ţinte aflate la o distanţă de până la 32 de kilometri, oferind forţelor ucrainene o putere de foc vitală pentru a ataca poziţiile ruseşti dintr-o distanţă sigură. Peste trei milioane de astfel de obuze au fost deja trimise în Ucraina de către SUA.
Zelenski şi-a exprimat recunoştinţa faţă de muncitorii fabricii, subliniind că eforturile lor sunt esenţiale pentru ca lumea democratică să prevaleze. El a scris: „Datorită unor oameni ca aceştia – în Ucraina, în America şi în toate ţările partenere – care lucrează neobosit pentru a asigura protecţia vieţii.”
Vizita lui Zelenski în SUA include discursuri la Adunarea Generală a ONU şi întâlniri cu preşedintele Joe Biden pentru a asigura sprijinul pentru Ucraina.
Zelenski critică ideile „radicale” ale lui J.D. Vance privind încheierea războiului din Ucraina
Într-un interviu acordat publicaţiei New Yorker, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a descris pe J.D. Vance, partenerul de cursă al lui Donald Trump, drept „prea radical” în sugestiile sale privind încheierea războiului din Ucraina. Zelenski a respins ferm ideea ca pacea să vină în detrimentul Ucrainei, criticând propunerea lui Vance de a crea o zonă demilitarizată între Ucraina şi Rusia. Acest plan ar presupune ca Ucraina să îşi păstreze suveranitatea, dar să ofere garanţii Rusiei că nu va adera la NATO sau alte instituţii aliate.
Zelenski a avertizat că o astfel de strategie ar conduce la conflicte globale suplimentare, implicând naţiuni precum Israel, Liban, Iran, Taiwan şi China. El a adăugat că acest demers ar stabili un precedent periculos, transmiţând mesajul că agresorii pot revendica teritorii prin forţă.
Între timp, Vance, cunoscut pentru opoziţia sa faţă de ajutorul acordat Ucrainei de către SUA, şi-a exprimat anterior indiferenţa faţă de situaţia Ucrainei, conform unor mesaje text scurse. În timpul vizitei sale în SUA, Zelenski intenţionează să prezinte liderilor străini „planul său de victorie,” subliniind rezistenţa Ucrainei în a-şi compromite suveranitatea.
Loviturile ucrainene asupra depozitelor de arme ruseşti, confirmate. Zelenski subliniază utilizarea armelor produse pe plan intern
Într-un mesaj video din 21 septembrie, Volodimir Zelenski a confirmat că Ucraina a lovit cu succes depozite de arme ruseşti folosind arme produse pe plan intern. Anunţul vine după ce Statul Major al Ucrainei a raportat că două depozite ruseşti au fost vizate peste noapte.
Preşedintele ucrainean a subliniat că capacităţile Ucrainei au jucat un rol crucial în distrugerea unui arsenal semnificativ al Rusiei, inclusiv depozite care conţineau rachete tactice şi bombe ghidate, pe care Rusia le foloseşte pentru a ataca oraşele şi poziţiile militare ucrainene.
Una dintre principalele ţinte a fost depozitul de arme Tikhoretsk din Krasnodar Krai, unul dintre cele mai mari depozite de muniţie ale Rusiei. Forţele ucrainene au lovit, de asemenea, un depozit în regiunea Tver, aşa cum a fost confirmat de surse ruseşti pe Telegram.
Zelenski a cerut şi sprijin suplimentar din partea partenerilor internaţionali ai Ucrainei, subliniind importanţa furnizării de arme cu rază lungă de acţiune şi a acordării permisiunilor pentru utilizarea acestora, argumentând că sprijinul sporit ar îmbunătăţi securitatea Ucrainei şi a comunităţii globale.
Un proiect de informaţii open-source, MeNMyRC, a raportat pe 19 septembrie că un test de lansare a rachetei balistice intercontinentale (ICBM) ruseşti RS-28 Sarmat s-a încheiat cu un eşec la Cosmodromul Plesetsk, pe baza analizei imaginilor satelitare, relatează The Kyiv Independent. Racheta, parte a arsenalului nuclear al Rusiei şi cunoscută sub numele de „Satan II”, ar fi fost detonat în silozul său, creând un crater mare şi distrugând locul de testare.
Racheta Sarmat, care a fost pusă în serviciu în 2023, a fost concepută ca înlocuitor pentru rachetele balistice R-36 din perioada Războiului Rece. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat dezvoltarea acestei rachete în 2018, ca parte esenţială a strategiei nucleare a Rusiei. Cu toate acestea, dezvoltarea sa a fost afectată de erori tehnice şi întârzieri, acest test recent marcând al patrulea eşec de la punerea în funcţiune. Singura lansare de succes a avut loc în aprilie 2022.
Întreţinerea rachetei a fost gestionată anterior de Ucraina, dar cooperarea a încetat după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Problemele continue din programul Sarmat ridică îngrijorări cu privire la fiabilitatea capacităţilor de descurajare nucleară ale Rusiei.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media – ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Citeste tot articolul
Sursa & Foto Credit- “www.mediafax.ro”
Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. Nu suntem raspunzatori pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com
Termeni si conditii: https://www.acunews.ro/termeni-si-conditii-pentru-acu-news/