iulie23 , 2024

Buncărul Construit în Valea Prahovei Pentru Ascunderea Tezaurului României. Cum A Aflat CIA De Proiectul Secret Al Băncii Naționale

Related

Share


Peste 190 de tone de aur reprezenta, la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, tezaurul României. Experiența nefericită din 1918, când Rusia a confiscat aurul depus de România la Moscova, a impulsionat autoritățile de la București să găsească, două decenii mai târziu, o soluție internă pentru salvarea tezaurului, amenințat de urgia războiului.

Preocuparea statului român de a ascunde aurul țării într-un loc sigur a apărut incidental la vremea respectivă pe radarul principalului serviciu străin de informații.   

Un raport către Central Intelligence Agency (CIA), realizat pe 13 martie 1952, a avut ca obiect o informare către oficialii americani despre depozitele subterane de muniție ale României. Documentul a fost desecretizat în februarie 2011.

Date geografice precise, în raport

Informatorul CIA nu viza în mod special tezaurul României sau ascunzătorile identificate de autoritățile române pentru depozitarea aurului. Date cu privire la aceste aspecte sunt mai degrabă adiacente informațiilor despre activitatea militară a Armatei Române în anii 50.

Reiese totuși clar că autoritățile române au devenit preocupate să ascundă tezaurul încă din 1941, intenția concretizându-se trei ani mai târziu.

Aliații lui Putin vor pedeapsa cu moartea pentru „teroriști” după atacul din Moscova, o lege ce îi poate viza și pe opozanți, și pe membri ai LGBT. „Câți oameni ar ucide sistemul?”

Recomandări

Aliații lui Putin vor pedeapsa cu moartea pentru „teroriști” după atacul din Moscova, o lege ce îi poate viza și pe opozanți, și pe membri ai LGBT. „Câți oameni ar ucide sistemul?”

„În 1941, Banca Națională a României a comandat construirea unui depozit subteran lângă Sinaia pentru păstrarea fondurilor de stat în cazul bombardamentului aerian al Capitalei. Lucrările au continuat aproape tot restul războiului fără ca proiectul să fie finalizat. Au fost întrerupte în jurul datei de 23 august 1944, momentul armistițiului românesc. Depozitul, în măsura în care fusese finalizat, era folosit pentru păstrarea materialelor valoroase de către monetăria românească”, se arată în raportul către CIA. 

Autorul notei informative oferă în raport date geografice precise cu locul unde a fost construit buncărul, care a fost scopul inițial pentru care cineva a autorizat construcția secretă, insistând asupra faptului că, după 23 august 1944, proiectul BNR a fost abandonat, depozitul fiind preluat de armată. 

Construcția subterană este situată pe drumul care face legătura între Sinaia și Târgoviște, în vecinătatea podul Moroenilor și „unde drumul Calea Codrului se ramifică”. Depozitul se află pe partea dreaptă a drumului care duce de la Sinaia la Târgoviște, la aproximativ 150 de metri de pod și la aproximativ 100 de metri de șosea. Date cu privire la locul depozitului sunt mult mai concrete în raportul CIA, dar am ales să evităm detaliile, din cauza naturii sensibile a obiectivului descris.

Cum a fost urmărit de comuniști până la moarte un industriaș din România interbelică. Securitatea i-a verificat averea timp de patru decenii

Recomandări

Cum a fost urmărit de comuniști până la moarte un industriaș din România interbelică. Securitatea i-a verificat averea timp de patru decenii

„Tot ce ține de depozit este subteran” 

Din explicațiile existente în documentul citat reiese că până în anul 1952, atunci când a fost redactat raportul, depozitul subteran a fost mult extins și acum „are mai multe niveluri subterane”.

„(…) copacii urmau să fie plantați deasupra locului pentru a se amesteca cu pădurea de foioase și conifere din jur, astfel încât să fie invizibilă de sus. Lucrările pregătitoare s-au desfășurat în maxim secret. Locul este strict păzit și este interzisă staționarea în vecinătatea depozitului. Angajații civili ai Băncii Naționale (acum denumită Banca Republicii Populare Române) și ai monetăriei au fost înlocuiți cu personal militar. Tot ce ține de depozit, inclusiv spațiile de locuit pentru personal, este subteran. Construcția va servi pentru depozitarea obuzelor pentru bateria antiaeriană și pentru așa-numitele platforme de lansare «V» situate pe Muntele Omul. Postul subteran este situat sub drumul care deservește bateriile antiaeriene (în două inele) precum și noul drum care merge de la vârful Muntelui Păduchiosul până la baza Muntelui Omul. Depozitul este situat în vale într-o poziție cât mai avantajoasă, profitând de dotările existente, care au fost mărite”, se precizează în document.

Condițiile de călătorie din 31 martie, odată cu intrarea în Schengen aerian și maritim. Principalele schimbări

Recomandări

Condițiile de călătorie din 31 martie, odată cu intrarea în Schengen aerian și maritim. Principalele schimbări

Informatorul CIA urmărea să afle detalii despre acțiunile militare ale României în zona munților Bucegi, fiind interesat cu precădere de baza de la Vârful Omu și dacă în acel punct se amenajase un loc de lansare pentru proiectile „de tip V”. Căutând depozitele cu muniție, agentul a descoperit buncărul din pădurea de la Sinaia. Ulterior, a documentat „geneza” construcției și a întocmit un raport detaliat destinat oficialilor americani.

Raportul face referire și la alte construcții secrete din zona orașului Stalin (Brașov), fără să se menționeze însă vreo activitate care să aibă legătură cu ascunderea tezaurului BNR.

„Au fost foarte multe variante”

În cele din urmă, Banca Națională a ales o destinație diferită pentru ascunderea tezaurului. „Când se discută o problemă majoră, chiar o problemă cardinală cum era aceasta, sunt puse în discuție mai multe variante, așa și atunci. Au fost foarte multe variante, nu numai la Sinaia, dar până la urmă s-a optat pentru Jiu, la Mănăstirea Tismana, unde a și fost ascuns aurul în 1944 și unde a stat până în 1947. Aici lucrurile sunt clare”, a declarat, pentru Libertatea, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Buncărul construit în Valea Prahovei pentru ascunderea tezaurului României. Cum a aflat CIA de proiectul secret al Băncii Naționale
Mănăstirea Tismana. Foto: bnr.ro

Decizia vizând mutarea aurului la Tismana a fost luată de guvernul acelor ani, condus de generalul Ion Antonescu, împreună cu Statul Major al Armatei Române, după consultarea mai multor soluții, fiind luată în considerare inclusiv pădurea de la Sinaia, din moment ce se dăduse ordin să se construiască un depozit subteran de mari dimensiuni pe mai multe etaje.

„Acolo (la Tismana – n.r.) s-a putut săpa un depozit în munte care ulterior a fost astupat cu beton, a fost locul cel mai bun găsit. A fost o ședință a Consiliului de Miniștri în care s-au făcut toate dezbaterile și s-a votat decizia ca aurul să fie mutat la Tismana. În prezent depozitul de la mănăstire este muzeu și se poate vizita”, a precizat Adrian Vasilescu. 

Buncărul construit în Valea Prahovei pentru ascunderea tezaurului României. Cum a aflat CIA de proiectul secret al Băncii Naționale
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR / Hepta

Ascunzătoarea din muntele de la Tismana, camuflată cu beton care imita roca, nu a aparținut niciodată BNR, ci Bisericii Ortodoxe Române, așa cum nici buncărul din pădurea de la Sinaia nu s-a aflat în proprietatea băncii, ci a Armatei Române, folosit ani mai târziu ca depozit de armament.

Buncărul construit în Valea Prahovei pentru ascunderea tezaurului României. Cum a aflat CIA de proiectul secret al Băncii Naționale
Muzeul Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana a fost inaugurat în anul 2016, într-o peșteră din apropierea așezământului monahal, unde, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost mutat Tezaurul BNR, precum și o parte din tezaurul Băncii Poloniei. Foto: bnr.ro

Cum a decurs „Operațiunea Neptun”

Potrivit informațiilor făcute publice de BNR, acțiunea de mutare a aurului la Mănăstirea Tismana a fost denumită „Operațiunea Neptun” și s-a desfășurat între 8 și 22 iulie 1944. Folosind câte 5 dube pe zi, care au efectuat în total 75 de curse, 192,4 tone de aur au fost transportate la Tismana și depozitate în pivnița mănăstirii. După evenimentele de la 23 august 1944, conducerea BNR a înțeles că stocul de aur nu mai era în siguranță acolo, așa că a decis mutarea lui în peștera de lângă mănăstire.

Astfel, tezaurul a rămas ascuns în peșteră până în ianuarie 1947. În acest interval, peștera a fost deschisă o singură dată, la începutul anului 1945, când au fost luate 210 casete cu 10,2 tone de aur pentru baterea medaliei „Ardealul nostru”.

Operațiunea „Neptun” s-a încheiat cu succes: tot aurul a revenit la București, iar locul depozitării lui a rămas până la sfârșit un secret. 

Foto: bnr.ro


Google News
Urmărește-ne pe Google News



Citeste tot articolul

Sursa & Foto Credit- “www.libertatea.ro”

Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. Nu suntem raspunzatori pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com
Termeni si conditii: https://www.acunews.ro/termeni-si-conditii-pentru-acu-news/

spot_imgspot_img