mai20 , 2024

Cum își fură statul român singur căciula. Factura plătită pentru că nu suntem capabili să schimbăm o lege din 1968

Related

Share


România are aceeași organizare administrativă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, dar la trei decenii după Revoluție niciun partid nu a avut suficientă voință politică pentru a o reforma. Politologul Cristian Pîrvulescu explică de ce această reformă, cerută insistent și de mediul de afaceri, nu mai poate aștepta și ce beneficii ar aduce.

Regionalizarea ar aduce o serie de beneficii României. FOTO: Arhivă Adevărul

Regionalizarea ar aduce o serie de beneficii României. FOTO: Arhivă Adevărul

În
1968, fostul dictator Nicolae Ceaușescu, văzut ca un adevărat
reformist pe atunci, schimba organizarea administrativă a României,
răspunzând într-o anumită măsură nevoilor vremurilor.

Numai că
anii au trecut, iar la 56 de ani de atunci și la 35 de la Revoluție,
deși toate partidele s-au succedat la putere, niciunul nu a găsit
suficientă voință politică pentru a o adapta vremurilor.

Cristian
Pîrvulescu a vorbit cu „Adevărul” despre acest subiect, dintr-o
dublă perspectivă, cea a politologului și a sociologului. În
opinia sa, reforma administrativă, care ar implica reorganizarea
administrativă a țării, ar aduce o mulțime de beneficii, inclusiv
de ordin economic și ar răspunde necesităților secolului al XXI-lea.
Actuala organizare, actualul sistem, și-a dovedit limitele și nu mai este funcțional – consideră Pîrvulescu.

De
altfel, inclusiv ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Administraţiei, Adrian Veştea, spunea recent, la o conferinţă de
presă, că financiar, dar și administrativ, vechiul sistem nu se
mai poate susține și că sute de orașe și mii de comune nu pot
face față costurilor de funcționare din cauza veniturilor locale
insuficiente. Acestea sunt veritabile găuri negre pentru bugetul
național și contribuie într-o măsură la deficitul bugetar care
se înregistrează an de an.

Prea multe orașe și comune

Cristian
Pîrvulescu consideră că avem prea multe comune și prea multe
orașe și că singura soluție ar fi comasarea lor.

„Avem prea
multe comune, prea multe localități, nu numai orașe. Ministerul
Dezvoltării a făcut în 2020 o analiză a gradului de
sustenabilitate a localităților din România. Și din cele 3.600 de
unități administrativ territoriale, care înseamnă și județe, și
orașe, și comune, doar o parte aveau posibilitatea să se
autosusțină
”, spune Pîrvulescu.

Iar dacă cea mai mare parte a
comunelor și a satelor nu mai au bani pentru a-și plăti primarii,
consilierii locali și pentru alte cheltuieli administrative, automat
ele sunt o povară pentru stat.

Cristian Pârvulescu. FOTO: Arhivă Adevărul

Cristian Pârvulescu. FOTO: Arhivă Adevărul

„Ceea
ce nu înțeleg oamenii este că nu înseamnă că îi mut pe oameni
din comună, înseamnă că administrația acelei localități nu are
sens. Că așa cum am o comună cu 10 sate, pot să am o comună cu
20 de sate
”, mai spune el.

Condamnați la subdezvoltare

Problema
este că aceste localități sunt condamnate la subdezvoltare, pentru
că statul nu are suficienți bani. Multe dintre ele sunt
îmbătrânite, iar populația a scăzut prin migrarea tinerilor spre
marile orașe sau înspre alte țări, pentru a-și construi un
viitor. Asta înseamnă că ele nu vor reuși să obțină finanțări
pentru proiectele necesare și vor rămâne practic încremenite în
timp.

E
clar că este o problemă economică, de resurse și de finanțare.
Dacă nu am bani, cine împrumută o comună cu 2.000 de locuitori
sau 3.000 de locuitori, majoritatea pensionari, ca să-și dezvolte
servcii publice? Nimeni. Pe piață nimeni nu va lua în serios o
asemenea comună. Ca urmare va depinde într-una de buget, nu va
putea niciodată să se dezvolte, nu vor fi niciodată stimulați să
devină inventivi, iar noi vom suporta toți această situație
pentru că va trebui să finanțăm în continuare de-a pururea
ineficiența acestei administrații
”, adaugă el.

În
total, spune Cristian Pîrvulescu, ar fi vorba de zeci de miliarde de
lei anual, în condițiile în care cheltuielile fiecărei comune și
a fiecărui oraș depășesc milioane sau chiar zeci de milioane, de
la caz la caz.

„Vorbim
în total de zeci de miliarde de lei. O comună de genul ăsta poate
înseamnă cheltuieli și de 50 milioane de lei pe an, peentru că e
un întreg aparat administrativ care trebuie să fie sprijinit”
,
mai afirmă el.

Regionalizarea, o soluție pentru rezolvarea problemei

Însă
nu doar comunele ar trebui comasate, ci și județele. Așa s-ar
ajunge la rezolvarea unei alte probleme – regionalizarea – despre
care de asemenea s-a vorbit enorm, dar pentru care nu s-au făcut
niciun fel de pași concreți.

Prin comasarea unor județe și
regionalizare s-ar obține o serie de beneficii. În primul rând,
bugetul național ar fi degrevat de o serie de cheltuieli pe care le
are cu administrațiile județene, de cele mai multe ori inutile. Și
aici s-ar vorbi de economii importante la bugetul de stat, bani care
ar putea fi dirijați spre proiecte importante.

Regionalizarea crește nivelul de competență. Și întrebarea e: fac regionalizare păstrând județele sau nu? Probabil că e mult mai eficient să desființăm județele, să comasăm de exemplu patru județe într-un județ, pentru că problema e să am de exemplu un milion de contribuabili care să-mi poată asigura sumele necesare pentru a putea să am politici serioase”, mai spune Pîrvulescu.

El
dă ca exemplu Bucureștiul, unde primarii de sector au ajuns să
aibă la dispoziție bani pentru propriile proiecte, lucru de
neimaginat în trecut.

Uitați-vă
în București, un primar de sector poate să-și permită să
construiască un pasaj suprateran sau subteran. Acum 14 ani nu-și
puteau permite așa ceva. Inclusiv la nivelul sectorului 5 există
bani pentru că există contribuabili”
,
explică el.

Mai
departe, în România există județe în care doar câteva zeci de
mii de persoane au locuri de muncă și contribuie la bugetele
județene și locale. Or, comasarea acestor județe, câte patru sau
cinci în unul singur, ar schimba întreaga perspectivă.

„În
țară sunt județe care au un număr de contribuabili de câteva
zeci de mii de oameni. În schimb, ai nevoie de un număr de un
milion de contribuabili pentru a avea o unitate
administrativ-teritorială capabilă să gestioneze politicile
regionale. Deci iată un motiv pentru care București se dezvoltă și
să urmăriți orașele mari, Cluj, Brașov, Oradea, Timișoara, care
și-au dezvoltat și hiperlandul lor și să vedeți că vă
apropiați de 500.000 de oameni. Cumva, această dezvoltare e direct
dependentă de numărul populației
”, adaugă Pîrvulescu.

Dar
asta nu ar fi tot. Prin apariția regiunilor, noile entități ar
obține acces mai facil la finanțare externă, fie că e vorba de
fonduri europene nerambursabile sau de împrumuturi punctuale, pentru
anumite proiecte care bat pasul pe loc.

Cine se opune și ce e de făcut

Timp
de 35 de ani, deși au existat numeroase propuneri și idei, niciunul
dintre partidele care s-au succedat la conducerea țării nu a fost
capabil să treacă la reforma administrativă efectivă – deși
formal, toate au susținut-o. La fel se întâmplă și astăzi, dar
fiecare zi pierdută înseamnă cheltuieli inutile și fonduri
europene pierdute.

Opozanții
acestei idei sunt de cele mai multe ori primarii de sate, comune,
orășele, consilierii, politicienii locali din toate partidele,
funcționarii administrativi în general, care și-ar pierde
beneficiile.

Cristian Pîrvulescu propune modelul polonez, care ar
putea rezolva această problemă. „Am
putea prelua modelul polonez din 1998, când imediat după
câștigarea algerilor cei care au câștigat au făcut reforma, fără
ca cineva să mai aibă timp să se opună
”, spune el.

Există
totuși și un impediment serios.

„Ar trebui schimbat articolul 3
din Constituție care privește organizarea administrativă. Dar nu
în ceea ce privește desființarea comunelor, ci doar în ceea ce
privește regionalizarea. Comasarea comunelor se poate face prin
lege. Ele nu au o protecție personală. Județele sunt prevăzute în Constituție. În Constituție nu scrie că România e împărțită
în 42 de județe. Scrie că e împărțită în județe. Deci până
la urmă pot să folosesc aceeași unitate, dar într-un județ se
introduc patru județe”,
încheie Cristian Pîrvulescu.

Mediul de afaceri cere reorganizarea

Mediul de afaceri din România, prin Camera de Comerț și Industrie a României, a cerut reorganizarea administrativ-teritorială a României, astfel încât România să aibă 15 județe, o comună – peste 5.000 de locuitori și un oraș – peste 10.000 de locuitori. 

Actualul sistem, unul extrem de fragmentat, datează încă din 1968 și este considerat de mulți economiști și sociologi una dintre cauzele decalajelor și ale infrastructurii precare.  Afirmațiile lor au fost susținute de mediul politic, însă chiar dacă toată lumea a vorbit despre necesitatea unei reforme teritoriale, până în acest moment nu există nici o inițiativă concretă guvernamentală sau parlamentară.



Citeste tot articolul

Sursa & Foto Credit- “adevarul.ro”

Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. Nu suntem raspunzatori pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: [email protected]
Termeni si conditii: https://www.acunews.ro/termeni-si-conditii-pentru-acu-news/

spot_imgspot_img