„Dacă vrei pace, pregătește-te de război!” Dictonul preferat al generalului Grecu și soluțiile sale în cazul unui conflict armat

Generalul
(r) Dan Grecu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce
măsuri ar trebui luate pentru a descuraja orice ipotetic agresor. El
consideră că orice discuție în acest sens trebuie pornită de la
ideea că statul trebuie să găsească o cale să-i convingă pe
tineri încă din școală să se îndrepte spre o
carieră militară

Soldați români în Afganistan. FOTO Arhivă Adevărul

„Si
vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace, pregătește-te pentru
război) spune o expresie latină folosită de Publius Flavius
Vegetius Renatus în lucrarea sa „De Re Militari”. Acesta e
dictonul de la care pornește generalul (r) Dan Grecu în orice
discuție despre un ipotetic război. Război care, în opinia sa,
nu va avea loc atâta timp cât România și celelalte state vor fi
suficient de ferme pentru a descuraja orice ipotetic agresor. Iar
aici intră și Federația Rusă.

General
cu vechi state în NATO, Dan Grecu are de partea sa experiența. A
fost șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central American
pentru operațiile din Irak și Afganistan, dar și observator
militar în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea (UNMEE), și șef
al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al
ISAF din Kandahar, Afganistan.

Cu
studii inclusiv în Canada și Italia, generalul are expertiză în
operațiile de menținere a păcii și managementul crizelor și e
doctor în științe militare și informații, dar are și un master
în sociologie.

Într-o
dezbatere pornită după ce șeful Statului Major al Apărării,
generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat că România nu e
pregătită în cazul unui eventual război, iar președintele
Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu au venit cu mesaje liniștitoare,
opinia unui general cu expertiză serioasă e mai mult decât utilă.

Legi dinainte de a fi membri NATO

Din
start, el avertizează că România încă funcționează după legi
vechi dinainte de a fi membră NATO.

„Este
evident că întreg pachetul de legi care reglementează domeniul
securității și apărării e depășit de realitate.
Practic, funcționăm cu legi adoptate în anii ’90 sau înaintea
integrării în NATO. Unele au mai fost amendate pe ici pe colo, dar
fără elemente esențiale care să permită pregătirea populației
și economiei pentru apărare în raport cu riscurile și
amenințările contemporane la care suntem martori. Iar faptul că
propunerile de modificare/actualizare a pachetului legislativ menit
să actualizeze prevederile legale existente trenează de ani buni prin cotloanele Parlamentului
reprezintă un exemplu negativ referitor la modul în care aleșii
nației înțeleg să trateze un domeniu care ține de existența,
independența, suveranitatea și integritatea statului român, cel al
apărării naționale”, avertizează generalul.

Potrivit reputatului general român, măsurile
nu pot fi luate însă de pe o zi pe alta, chiar dacă e nevoie de
urgentarea lor. Fără armament modern, o armată nu are cum să fie redutabilă, la fel cum doar armele, fără militari, nu ar servi prea mult.

Generalul Dan Grecu. FOTO: Arhivă personală

„Din
perspectivă absolut personală, apreciez că este nevoie de un
complex de măsuri care, așa cum a spus și generalul Vlad, nu pot
fi luate de azi pe mâine, dar pot indiscutabil fi luate într-o
perioadă de timp rezonabilă. Un complex de astfel de măsuri
trebuie să cuprindă un pachet orientat spre pregătirea populației
pentru apărare, iar un alt pachet să se adreseze domeniului
economic, în care rolul industriei naționale de apărare trebuie să
crească de la realitatea actuală care poate fi cuantificată undeva
cu puțin peste nivelul zero, la un nivel care să poată satisface
cantitativ și calitativ cel puțin cerințele esențiale ale
forțelor armate române”, mai spune el.

Pregătirea premilitară sau cum pot fi atrași tinerii spre o carieră militară

În
continuare, generalul s-a referit la felul în care statul ar trebui
să se implice pentru pregătirea populației pentru apărare. În
opinia sa, există forme și metode care fac acest lucru posibil, dar
care nu au fost aplicate sau au fost aplicate sporadic. Pregătirea premilitară a tinerilor este esențială, spune el.

„Dau
un singur exemplu: Legea 446/2006 privind pregătirea populației
pentru apărare, prevede și dă dreptul, conform art. 58-61, la
organizarea pregătirii premilitare a tinerilor. Această accepțiune,
o dată implementată, ar genera un mult mai mare interes din partea
tinerilor din mediul preuniversitar de a se orienta către domeniul
militar. În fapt însă, această prevedere se concretizează doar
în organizarea unei «Tabere a cercetașilor» de către MApN, cu o
participare de maximum 50 de tineri la nivel național, pe când o
inițiativă similară la nivelul întregii țări ar multiplica
efectul de 40 de ori. Există însă și inițiative, să le zicem
locale, în acest sens, dar ele se situează într-o zonă
insuficient reglementată.”

Și
aici, el vorbește în cunoștință de cauză. De-a lungul timpului,
generalul s-a implicat în astfel de acțiuni, chiar dacă nu a avut
sprijin de la nivelul MapN.

„Personal,
fiind comandant al Brigăzii 81 Mecanizată cu sediul în Bistrița,
am susținut inițiativa Direcției Județene de Sport și Turism la
organizarea unor acțiuni similare în care, programul
social-educativ al unei tabere de elevi a fost completat cu elemente
pe care le putem înscrie în categoria «pregătire premilitară»,
prilej cu care militari din subordinea mea i-au învățat pe cei
mici multe aspecte folositoare în viața de zi cu zi, dar și, în
perspectivă, în situații de criză”, adaugă el.

„Fără
exagerare, «lecțiile» referitoare la orientarea în teren,
amenajarea campării, stiluri de focuri, tehnici minimale de
(supra)viețuire, modul de acțiune în caz de prim ajutor (răni,
fracturi, mușcături de șarpe sau înțepături de insecte etc) sau
escaladă ușoară au reprezentat puncte de interes maxim și copiii
le-au apreciat ca atare. Fie și o astfel de abordare, simplă în
fapt, ar crea o bază pentru o derulare sistematică, sistemică și
profesionistă a unui astfel de proces. Bineînțeles, extrapolarea
la nivel național a exemplului prezentat ar permite ca pregătirea
premilitară să devină un fenomen de masă”, mai afirmă
generalul.

El amintește și că Asociația Ofițerilor în Rezervă
din România, al cărei membru este, are know-how și soluții care
pot acoperi pregătirea premilitară a tinerilor de la nivel
gimnazial la nivel universitar, dar nu poate desfășura astfel de
acțiuni decât în parteneriat cu Ministerul Educației și
cu ministerele de linie (Apărare și Interne).

„Deși ne-am exprimat
constant disponibilitatea în acest sens încă din 2016, nimeni nu
ne-a contactat”, arată generalul.

Confuzia între patriotism și naționalismul extremist

Generalul
Dan Grecu amintește și că, într-o societate precum cea din
România, s-a ajuns ca patriotismul să fie confundat cu extremismul,
în unele situații.

„Problema
atragerii tinerilor nu spre armată, ci spre dragostea de țară,
spre sentimentul și mândria de apartenență la o națiune
venerabilă, pentru respect față de istoria milenară a poporului
român este o problemă complexă. În realitatea contemporană,
toate cele de mai sus au fost denigrate și minimalizate până la
accepțiunea de «câh», în condițiile în care educația
patriotică sau studiul istoriei naționale au fost insinuate de
diferite facțiuni, absolut antinaționale din punctul meu de vedere,
ca elemente retrograde, de sorginte comunistă, anti-europene sau
chiar naționalist-extremiste. Rezolvarea acestor probleme este, din
punctul meu de vedere, cheia soluției”, completează el.

România
încă mai are resursa umană necesară atât asigurării forțelor
necesare armatei „profesioniste”, cât și constituirii unei rezerve
operaționale reprezentative, este convingerea sa. În privința
profesioniștilor, el crede că lucrurile sunt destul de bine puse la
punct.

„Pentru
rezerva operațională, lucrurile sunt mai complexe și implică cel
puțin rezolvarea următoarelor aspecte: un sistem clar de selecție
(rezervă voluntară, serviciu militar voluntar etc) care să aducă
în sistem persoane tinere, competente din punct de vedere medical,
psihic și al cunoștințelor dobândite în viața civilă. Plus un
plan adecvat de instruire și facilități/infrastructură suficiente
asigurate în cadrul structurilor MapN, dar și cointeresare
material-financiară pentru participanți și reglementarea relației
angajator-rezervist-stat, pe perioada în care individul își
îndeplinește obligația legală de instruire, participare la
misiune etc.”

Dacă
în acest moment Armata Română are efective de 90.000 de oameni
(75.000 de militari și 15.000 de angajați civili, în jur de trei
luptători pe km2, sau 28 de luptători pe km de frontieră externă),
cifre care păreau suficiente până de curând, ar fi nevoie de o
creștere a efectivelor până la 120.000, încheie generalul Dan
Grecu.