Democrația, statalitatea românească și moștenirea bizantină. Cât de mult ne-a influențat moștenirea bizantină în perioada constiturii statului modern român?
Democrația a fost autentică în România? A fost capabil mediul politic românesc să producă un sistem democratic? Răspunsul poate fi căutat în evoluţia instituţional-politică a statului român modern.
Fără îndoială, că istoriografia românească de dinainte de 1989 a căutat să arate că teritoriul României a cunoscut expresia deplină a statalităţii, încă de la „statul dac centralizat al lui Burebista”, o creaţie istoriografică menită să corespundă liniei oficiale a gândirii istorice de partid, dar care azi nu poate fi susţinută în baza niciunei dovezi concludente.
Democrația, statalitatea și „Byzance apres Byzance”
Expresia lui Nicolae Iorga, „Byzance apres Byzance”, o axiomă a ideii de statalitate românească reprezintă punctul nostru de plecare către demersul de faţă. Adică, de la „romaniile populare”, înfruntând migraţiile, străromânii au menţinut tradiţia bizantină şi s-au organizat sub presiunea factorului extern, cel al Ungariei angevine.
Românii au ştiut să facă din „descălecatul” în Moldova expresia propriei statalităţi, după cum emanciparea Ţării Româneşti de sub autoritatea regalităţii maghiare reprezintă un uriaş…
Citeste tot articolul
Sursa & Foto Credit- “evz.ro”
Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. Nu suntem raspunzatori pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com
