Ucraina ar urma să afle la summitul Uniunii Europene din 14-15 decembrie când e posibil să înceapă oficial negocierile de aderare. Integrarea Kievului va aduce o serie de beneficii UE, inclusiv României, dar va veni la pachet și cu unele probleme, așa cum explică experții consultați de „Adevărul”.
Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski arată că locul Ucrainei e în UE. FOTO: EPA EFE
Comisia
Europeană a recomandat luna trecută începerea negocierilor de
aderare la UE pentru Moldova, Ucraina și Bosnia Herțegovina, dar o
decizie clară în acest sens e de așteptat să fie luată la
summitul UE din 14 și 15 decembrie.
Tot atunci se va discuta și
despre asistența oferită Kievului. UE intenționează să acorde
Ucrainei un ajutor financiar pentru anii 2024-2027, ce ar urma să
acopere deficitul bugetar al acestei țări cu 45%. În plus, Ursula
von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a făcut eforturi
pentru ca Ucraina să beneficieze de încă 50 de miliarde de euro
sub formă de granturi și împrumuturi. Inițiativa sa a fost însă
primită cu rezerve de mai multe state, iar Ungaria și Slovacia au
anunțat deja că se vor opune.
De
altfel, pe fondul problemelor economice binecunoscute, confruntate
cu riscul unei crize serioase, nu puține sunt statele care privesc
cu scepticism integrarea Ucrainei. Un studiu efectuat de Institutul
Economic German și dat publicității, luni 11 decembrie, arată că
sumele necesare Kievului ar fi cuprinse între 130 de miliarde şi
190 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă până la 17% din bugetul
UE.
Corupția endemică a acestei țări – Ucraina era în 2021,
potrivit Indicelui de percepție a corupției al Transparency
International, pe locul 122 din 180 de state, alături de țări
precum Rusia, Zambia și Gabon, precum și rata mare de
criminalitate, dar și problemele ce țin de justiție și de
legislație, sunt alte aspecte negative. În schimb, există o
mulțime de motive pentru care Ucraina merită să primească undă
verde, iar felul în care luptă împotriva invadatorilor ruși e
desigur principalul.
Ce înseamnă integrarea Ucrainei în UE pentru România
„Adevărul”
a mers mai departe pentru a afla ce ar implica acceptarea Ucrainei în
UE, în general, dar mai ales în particular pentru țări ca
România, deocamdată beneficiare ale fondurilor europene. Pentru o
analiză obiectivă, dincolo de sentimentalisme și de simpatia
firească pentru Ucraina, au încercat să găsească răspunsuri doi
economiști, un sociolog și un politolog.
Daniel
Sandu e sociolog și economist, cercetător la universitățile
germane TU Chemnitz și Hertie School of Governance și afiliat
Institutului European Universitar din Florența, dar și colaborator
al Băncii Mondiale. El se declară din start pro Ucraina, dar vine
și cu câteva observații pertinente.
„Cred
că riscul cel mai mare, care e foarte bine înțeles, e ca Ucraina
să fie primită ca stat cu drepturi depline în UE, fără a fi
trecut măcar prin o etapă de negociere și de consolidare
instituțională internă prin care au trecut România, Bulgaria.
Ori, acesta e riscul, pentru că Ucraina solicită să fie acceptată
imediat ca membru cu drepturi depline. Există temeri serioase din
cauză că e mai greu să primești și să integrezi un stat cu 40
de milioane de locuitori, atât de complex din punct de vedere
economic, social și politic, fără să ai măcar o minimă
asigurare că Kievul are instituții puternice aliniate și că va fi
un agent de stabilitate mai degrabă decât unul de destabilizare. Și
există și precedente: Ungaria și Polonia”, explică Sandu.
El
a enumerat și avantajele primirii Ucrainei în UE.
„În primul
rând am scăpa de statutul de stat-graniță al UE, am avea Ucraina
între noi și Rusia. Am avea o piață mare la care România ar avea
mai mult acces tocmai pentru că este vecină. Și astea sunt doar
câteva”, a adăugat el.
Profesor
universitar și director al Centrului de Economie Politică și
Afaceri Româno-American „Murray Rothbard“, Bogdan Glăvan
consideră că primirea Ucrainei va aduce multe beneficii. Indirect,
însă, va aduce și o problemă, începând cu 2030 – un fel de
concurență între cele două state.
„Pe următorul cadru nu se
mai știe câți bani mai are România. PNRR – adio, nu va mai
exista. Banii se vor duce către Ucraina mai degrabă decât către
România”, rezumă el situația.
Avantajele unei piețe unice
Mai
optimist e Adrian Codirlașu. Expert în finanțe internaționale,
profesor al Școlii Doctorale de Finanțe Bănci – DOFIN și
vicepreședinte CFA, Codirlașu spune că avantajele sunt mai mari
decât impedimentele. „Din punct de vedere economic vine o piață
mare, iar pe noi ne interesează să fie liberă, consumatorul să
beneficieze de cele mai mici prețuri la o anumită calitate. Și
atunci, da, eu, ca și consumator, văd un lucru foarte bun faptul că
Ucraina intră în UE. Nici nu mai vorbim de partea de securitate
pentru România”, punctează Codirlașu.
El
a explicat și de ce, dincolo de problemele reclamate de fermieri,
atât de cei români, cât și de polonezi, slovaci și unguri, în
realitate consumatorul european va avea doar de câștigat.
„Eu nu
sunt de acord cu fermierii, eu sunt pentru o piață liberă, pentru
că orice politică protecționistă duce la creșterea prețului
pentru consumator. Adică eu nu vreau să plătesc mai mult pentru un
produs doar că e făcut în România. Da, îl iau din România, dar
să fie la același preț cu cel internațional. Altfel, ca și
consumator european mă interesează doar prețul și calitatea.
Atât. În fond, ăsta e rolul Uniunii Europene: o piață unică.
Piața unică înseamnă că orice consumator din UE are acces la
orice produs din orice stat membru. Deci beneficiul e pe consumator,
nu pe producător în UE”, subliniază el.
Un proces de lungă durată
Și
politologul Miruna Butnaru-Troncotă speră că vor fi depășite
toate problemele. Ea precizează, însă, că acest proces de
integrare va fi unul de lungă durată și deloc simplu.
„Integrarea
acestor state, la modul cel mai concret, va mai dura minim un
deceniu. Deci chiar dacă vor începe negocierea, e puțin probabil
să aibă un parcurs simplu, mai ales în starea în care se găsesc.
Ucraina se află într-un război, Moldova are o parte din teritoriu
ocupată, iar ambele au mari probleme economice. Mai sunt și statele
din Balcani de Vesti cu granițe încă incomplet recunoscute și așa mai
departe, deci puțin probabil ca toate aceste probleme se vor rezolva
prin farmec dacă ele își încep negocierile cu Bruxelles-ul. Nu!
Sigur că va exista bunăvoință, vor exista fonduri care se vor da
acestor state, așa cum România și Bulgaria au beneficiat de
fondurile de preaderare și aceste state vor fi ajutate”, încheie
politologul.
Citeste tot articolul
Sursa & Foto Credit- “adevarul.ro”
Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. Nu suntem raspunzatori pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com
